Trăieşte pentru a-i ridica pe alţii, nu pentru a-i demola!!

MAI CURAT ÎN 2009 - PENTRU UN SFÂRŞIT BUN!

2009-01-18T05:45:00.000-08:00

Suntem in anul 2009,
dar pentru lumea in care trăim
Noul An nu înseamnă un „an nou”…
mai curat ca cel care a trecut.

Într-un sat, doi părinţi credincioşi aveau un singur copil. Şi acesta era fiul rugăciuni, fiul adunării şi al bisericii, fiul cântărilor frumoase, până la 15 ani. A fost crescut intr-o familie buna. A avut parte de tot ce si-ar fi putut dori. Învăţase bine si urmase o şcoala care mai apoi îi asigura o meserie. Dar la un moment dat unul dintre părinţi muri.
Cum credeţi că s-a schimbat viaţa lui? Câţi dintre voi consideraţi că a făcut mulţi bani şi a avut o familie bună? Câţi dintre voi credeţi că a devenit un criminal? La sfârşit vă voi spune povestea lui, pe care o scrie fratele Traian Dorz în Cărarea Tinereţii Curate.

În înţelepciunea Sa, Dumnezeu ne-a dat multe modele de la care să învăţăm, uneori arătându-ne ce să facem, alteori arătându-ne ce să nu facem. Unul dintre puţinii oameni din Biblie despre care nu se spune nimic rău este Daniel. El a trăit într-o lume asemănătoare cu cea în care trăim noi astăzi. Era o lume plină de dumnezei falşi în care oamenii îşi umpleau vieţile cu putere, bani şi îmbuibare. De aceea, oraşul în care a trăit Daniel, Babilon, este folosit în Cuvântul lui Dumnezeu pentru a reprezenta lumea şi imoralitatea ei din vremea ei. Dacă Daniel a putut trăi după voia lui Dumnezeu în Babilon, la fel putem trăi şi noi în lumea noastră.
Studiind viaţa acestui om putem găsit câteva „secrete ale succesului său”, „secrete” care le putem aplica şi noi, pentru a trăi o viaţă duhovnicească plină de împliniri. De aceea vă îndemn să citiţi toată cartea lui Daniel.

Să privim deci la Daniel: „Şi Daniel şi-a pus in gând să nu se spurce cu bucatele şi vinul regelui şi a cerut voie căpeteniei famenilor să nu se pângărească.” Daniel 1,8

Daniel a înţeles că Dumnezeu cere ascultare de aceea el a rămas credincios si ascultător in cel mai mărunte lucruri. Dumnezeu cere: „fii curat” şi Daniel alege aceasta.
„Şi Dumnezeu i-a dat să afle înaintea căpeteniei famenilor bunăvoinţă şi îndurare.
După un răstimp de zece zile, ei arătau mai frumoşi şi mai graşi la trup decât toţi tinerii care mâncau din bucatele regelui.
Şi acestor patru tineri le-a dat Dumnezeu ştiinţă şi pricepere în oricare scriere, precum şi înţelepciune, încât Daniel putea să tâlcuiască vedeniile şi visele.” Daniel 1,9;15;17
Cum a fost curat Daniel? Ce angajament şi-a luat el, ca şi tânăr? Să nu se spurce cu mâncarea de la masa regelui. Putea fi refuzat şi pârât regelui, dar el a trecut peste aceste temeri. Mai apoi vedem ce a făcut Dumnezeu pentru Daniel şi prietenii lui. Oare nu ar fi viata şi alegerile lui un model pentru noi în acest nou an?
Să vedem cum era devotat muncii Daniel: „Atunci dregătorii şi satrapii s-au trudit să găsească lui Daniel vreo pricină din partea cârmuirii regatului, dar n-au putut să-i afle nici o pricină sau lucru rău, căci el era credincios şi nici o trecere cu vederea sau greşeală nu i s-a putut pune în seamă.” Daniel 6,5

Daniel a fost dus rob într-o ţară plină de idoli. Dar idolii aceia nu l-au făcut să se schimbe. El a rămas curat în tot ce însemna el, în trăirea şi munca lui, în slujba pe care a primit-o. Daniel a trăit o viaţă curată înainte Domnului. El a vrut să fie credincios în cele mai mărunte lucruri. Ţi-ai propus şi tu, asta în Noul An fratele meu?

Domnul Iisus a vorbit cărturarilor şi fariseilor: „Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că voi curăţiţi partea din afară a paharului şi a blidului, iar înăuntru sunt pline de răpire şi de lăcomie. Fariseule orb! Curăţă întâi partea dinăuntru a paharului şi a blidului, ca să fie curată şi cea din afară. Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că semănaţi cu mormintele cele văruite, care pe din afară se arată frumoase, înăuntru însă sunt pline de oase de morţi şi de toată necurăţia. Aşa şi voi, pe din afară vă arătaţi drepţi oamenilor, înăuntru însă sunteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege.” Matei 23,25-28
În timp ce încercăm să ne dăm seama cum anume să urmăm în vieţile noastre exemplul de curăţenie dat de Daniel, Domnul Iisus vrea să ne avertizeze să nu ne concentrăm asupra exteriorului, a ceea ce văd ceilalţi, ci să curăţăm mai întâi interiorul.

Mulţi dintre noi nu înţeleg importanţa păstrării curate a inimilor noastre. Unii zic astfel: „Atât timp cât nu rănesc pe nimeni, pot să fac tot ce vreau cu mintea şi cu viaţa mea personală.” Dar de fapt a nu îţi păstra inima curată nu înseamnă altceva decât a te lasă în voia celui rău. A te lăsa pradă ademenirilor sale.
Mai la început am făcut cunoştinţă cu un băiat de 15 ani a cărui trăire ne arată ce se poate întâmpla cu o persoană care lasă ca viaţa lui interioară să scape de sub control. Fiind un tânăr crescut într-o familie creştină, având rezultate bune la şcoala şi o meserie asigurată ai fi putut crede că el avea totul.
Dar sa vă spun ce s-a întâmplat cu el:
„Atunci tatăl său a murit, iar mama lui în loc să caute şi mai mult pe Domnul, a început să rărească mersul ei la biserica şi la adunarea frăţească, apucând-o spre lume. Fiul şi-a urmat mama, ba încă a luat-o înaintea ei, chiar, pe calea pierzării. (…) Dar curând tovărăşia cea rea, în care intrase copilul, l-a învăţat repede toate deprinderile rele. Întâi a început să fumeze, apoi să bea, apoi să joace cărţi. (…) A fost condamnat la douăzeci de ani de închisoare pământească. Şi la o veşnică osândă în focul iadului.
Iată cum poate sfârşi rău un început atât de bun, dacă nici copilul, nici cel care-l avea în creştere n-a urmat cu credinţă, până la capăt, bunul drum pe care l-a început.”
(Cărarea tinereţii curate, Traian Dorz, Ed. Oastea Domnului, Sibiu, pag. 60-62)

Tânărul şi-a început atât de bine viaţa dar pe urmă nu a mai continuat-o la fel. Daniel a început-o bine şi a rămas un slujitor al Domnului până la sfârşitul vieţii sale, chiar dacă a fost dus rob, departe de casă şi de părinţii săi.
Tânărul aceasta a distrus treptat tot ce era curat în viaţa lui, pe când Daniel a ales să rămână curat până la sfârşit, fiind credincios lui Dumnezeu şi făcând voia lui cu desăvârşire. Doresc din toată inima ca în Noul An să rămâi şi tu la fel de curat ca Daniel.
Fraţii mei, să trăim o viaţă predată întru totul Domnului, o viaţa curată ca a lui Daniel, care nu a dorit să se întineze în nici o situaţie din viaţa lui. El să ne ajute să ne păstrăm inimile curate înaintea Lui.
Slăvit să fie Domnul!

Adunarea Anuala a Oastei Domnului - Bistrita

2008-11-17T02:51:00.000-08:00

Clik pe imagine

Când eşti trimis

2008-11-02T03:26:00.000-08:00

Când eşti trimis să cauţi pe alţii şi să-i aduci la Dumnezeu,
atunci şi-n fruntea lor se cere, şi-n urma lor să fi mereu.
Să fii şi-n frunte, îndrumându-i, şi-n urmă, să-i ajuţi pe toţi;
stăpân poţi fi oricum la oameni, - părinte, doar aşa le poţi!

Când eşti trimisul mântuirii, atunci tu trebuie să ştii
să treci prin tot ce-ai tăi pot trece, de la bătrâni pân’ la copii.
Şi-n orice stări pot ei s-ajungă tu să le simţi, să le trăieşti,
ca, de la starea lui, pe-oricare, spre Dumnezeu să-i străluceşti.

Să fii mai ’nalt ca cel mai vrednic şi mai prejos ca cel mai mic,
să fii desăvârşit c-un meşter şi-ncepător c-un ucenic;
să poţi să-nveţi pe-un sfânt lumina, să poţi să gemi cu-n păcătos,
de la nivelul lui pe-oricare să-l ’nalţi mai sus, pân’ la Hristos.

Să ştii trăi şi-n stări înalte, cum numa-n ceruri se trăiesc;
şi-n stări ce pot trăi doar porcii, în cel mai josnic fel lumesc;
să cânţi cum numa-n Rai se cântă, să plângi cum plâng doar cei din iad,
spre-a da avânt la cei ce zboară, spre-a da curaj la cei ce cad.

Nu poţi fi prieten şi părinte, şi frate, şi îndrumător
când nu poţi să te faci asemeni cu suferinţa tuturor,
ca, de la starea lor, pe-oricare, pân’ la Hristos să-i duci – pe toţi.
Orice poţi fi, oricând, la oameni; părinte doar atunci le poţi!

Traian Dorz

2008-07-23T09:53:00.000-07:00

Sfintii, acesti prieteni ai lui Dumnezeu, jertfindu-se si rugandu-se pentru lume, s-au invrednicit de slava lui Dumnezeu. Ei sunt "ziditi pe temelia apostolilor si a proorocilor" si vor fi partasi la judecata lumii. Biserica ne invata sa-i luam pe sfinti ca modele de viata. In vietile lor, vedem cum placutii lui Dumnezeu au petrecut in curatenie si rugaciune, in pace si armonie cu tot ce este in aceasta lume.

De unde îţi iei putere?

2008-06-11T05:38:00.000-07:00

"La începutul văduviei mele, cand mă rugam pentru o posibilă mutare, incheiam cu "Multumesc, Doamne, că ne vei arată ce să facem." Fiul meu de 12 ani mi-a spus: "Mamă, dar nu ai spus Amin!" Am dat din cap: "Pentru că voi vorbi cu Dumnezeu despre asta toata ziua." Si aşa am facut. In cele din urma m-am mutat cu familia la celălalt capăt al tării, fapt care mi-a deschis drumul spre o noua carieră. Dar cel mai important este ca am inceput o noua relatie cu Dumnezeu." (Sandra P.Aldrih)

Portile Cerului se deschid in aplauzele si cântările îngerilor, iar cele al iadului se închid inciudate, când un om se roagă. Când un om se lasa transformat de rugaciune. Când pentru un om, rugăciunea, este cu adevarat respiratia sufletului.

Ziua de azi este o zi specială!

2008-06-09T01:58:00.000-07:00

"Sfatul meu este sa invatati sa va oranduiti astfel viata incat fiecare zi pe care o traiti sa fie asemenea unui compartiment etans, pentru ca atunci in mod sigur veti calatori in siguranta intreaga viata. Apasati un buton si veti auzi cum la fiecare nivel al vietii voastre usile de fier inchid trecutul afara - ziua de ieri care a murit. Apasati apoi alt buton si inchideti cu o cortina de fier, viitorul- ziua de maine inca nenascuta. Veti fi atunci in siguranta- in siguranta pentru ziua de azi.
Nu va ganditi la cat de multe trebuie sa realizati si nici la dificultatile pe care le aveti de depasit, ci indepliniti-va cu toata seriozitatea sarcina imediata si aceasta sa va fie suficient pentru o zi. Pentru ca, in mod sigur, datoria noastra nu este sa vedem ceea ce se vede neclar la distanta, ci sa facem ceea ce se vede clar langa noi" - Max Lucado

OAMENII S-AR PUTEA SA NU-ŞI AMINTEASCĂ EXACT CEEA CE AI FĂCUT SAU CEEA CE AI SPUS, DAR INTOTDEAUNA IŞI VOR AMINTI CUM I-AI FĂCUT SĂ SE SIMTĂ!!!

Viaţa aceasta s-ar putea să nu fie asa cum am sperat, dar cât timp suntem aici putem de asemenea sa fim "lumini"... sa lasam o dara luminoasă în urma noastră... să lasăm bunatate, respect... compasiune... încurajare... Sunt oameni necajiti pe lumea acesta...
În fiecare dimineaţă când deschizi ochii, spune: "Ziua de azi este o zi specială!"

Tineri dragi...

2008-06-08T13:16:00.000-07:00

Versuri Traian Dorz
Conceptie Sorin Tănase

Despre încercări

2008-06-03T13:33:00.000-07:00

Fratele Traian Dorz

Se caută oamenii...

2008-05-28T14:14:00.000-07:00

Zilele trecute am primit un mesaj caruia aş putea să-i spun şocant. Mesajul suna in felul următor:

Anul acesta va fi un an greu pentru toti romanii: vor fi mari inundatzii; vor aparea multe boli pe care nu le va putea trata nimeni doar D-zeu; multzi tineri vor muri; vor fi multe, multe accidente de masina si toate acestea se vor intampla si se intampla din cauza noastra caci nu am vrut sa ne schimbam, am dorit cu totzii sa ramanem reci, rai, egoisti; am evitat mereu subiectul DUMNEZEU! Dar acum a venit momentul in care ai si vei avea nevoie de El ! De aceea iti zic ca inca nu-i prea tarziu si potzi sa te intorci la El! Daca vrei sa schimbi o viatza trimite acest mesaj tuturor celor din lista !...poate tie nu iti pasa de acest mesaj chiar dak iti este adresat tie...dar macar trimite-l mai departe. Dumnezeu sa binecuvinteze Romania!(sorela mea, Kris!)

Pentru cei care urmariti stirile din mass media, ati putut observa ca suntem zilnic asaltati de accidente mortale si de tot felul de calamitati. Eu, de cand nu mai lucrez in televiziune, am ales sa nu mai adun in mintea mea tot felul de informatii fara rost, dar am putut auzi de grozaviile care se intampla si fara sa vreau. Si ceea ce se intampla in zilele noastre... dupa parere mea este o chemare la pocainta... dar cat de putini realizeaza acest lucru!

Am toata admiratia pentru un slujitor al altarului care a spus: "M-am făcut preot, pentru că eu mai cred încă în pocăinţa oamenilor!"(Constantin Necula) Frumos! Slăvit să fie Domnul!

* * *

Trăim, nu-i aşa, într-o lume din care adevărul a fost izgonit. Parcă toti, fiecare încearcă să se ferească de adevăr, de lumina pe care adevărul o aprinde.
Mai întai a fost încercarea de a rosti şi trăi jumătăţi de adevăr, ambalate frumos şi dăruite cu siguranţa unei conştiinţe împăcate doar… pe jumătate. Dar au trecut şi zilele acelea când se rostea MĂCAR o jumatate de adevăr. Acum, adevărul a ajuns ca un fruct fără coajă, pe care nu mai îndrăznim să-l mâncăm şi rămânem mereu înfometaţi pentru că nu mai avem curajul de a preţui adevărul.

Despre adevăr se spune că este ca roua cerului: ca să-l păstrezi curat, trebuie să-l aduni într-un vas curat. Dar noi, nici pe departe nu mai suntem vase curate. Da, adevărul a fost izgonit din mijlocul nostru, din viaţa noastră şi trăim care pe unde, fără să ne mai gândim la acel far care lumina mările noastre de nelinişti, adevărul.
Şi suntem aşa de obosiţi de cât am fugit de adevăr…

Dar... Hristos este Adevărul; pe El L-am alungat din viaţa noastră, pe El nu-L mai iubim, pe El nu-L mai credem, pentru El nu mai trăim. Iartă-ne, Doamne, şi vino, vino înapoi în noi, printre noi… Nu putem trăi fără Tine. Ajută-ne să descoperim frumuseţea adevărului, frumuseţea Ta, vrem să ne odihnim în palmele adevarului şi, oricât de dureros ar fi uneori, vrem să lăsăm adevărul să lumineze asemeni unei torţe care să nu se stingă niciodată. Doamne, învaţă-ne să iubim adevărul, să Te iubim pe Tine, să trăim pentru Tine, bucurându-ne de frumuseţea Ta.

Am înţeles. Merită să trăim pentru adevăr, pentru Tine, Doamne!

GÂNDURI DESPRE CER

2008-05-20T10:17:00.000-07:00

Slăvit să fie Domnul preaiubiţilor,
Ultimile postări de pe blog au avut ca temă centrală Cerul... locul după care tânjim cu toţii dintre noi. Mai jos găsiţi un articol publicat în revista tinerilor de la Bistriţa, în care sunteţi îndemnaţi să ţintiţi spre Cer... astfel veţi câştiga şi pământul, aici jos!

„Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de Sus, unde Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu” (Col 3:1).
Ce minunat îndemn ne dă Sfântul Apostol Pavel prin acest pasaj biblic – să umblăm după lucrurile cereşti şi mai puţin după cele pământeşti.
De ce oare ne gândim aşa de puţin la Cer? De ce suntem aşa de prinşi de goana lumii în care trăim? Pentru că Dumnezeu a încetat să mai fie prioritate în viaţa noastră şi în locul Său am aşezat la rang de cinste nevoile şi dorinţele noastre de zi cu zi; astfel Dumnezeu a căzut pe planul secund al listei noastre. Diavolul tocmai astfel de situaţii aşteaptă! El atacă cel mai bine în aceste ipostaze, când observă în trăirea noastră şovăieli, îndoieli, lipsa rugăciunii. Căderile noastre spirituale reprezintă pentru el cele mai favorabile ocazii pentru a acţiona, pentru a ne arunca cu totul în prăpastia la marginea căreia am ajuns.
Dumnezeu ne iubeşte aşa de mult, încât ne-a promis întreaga Lui Împărăţie, tot ceea ce se află dincolo de nori. Nu este oare această făgăduinţă mult mai valoroasă decât ceea ce ne promite lumea prin şoaptele celui rău? Dacă îi credem minciunile, viaţa aceasta va reprezenta ţelul suprem, nu cea de dincolo. Şi în felul acesta nu vom putea fi motivaţi să spunem şi altora despre Ţara cea de Sus.
Creştinii care au realizat cel mai mult în viaţa aceasta, sunt cei care s-au gândit cel mai mult la viaţa veşnică. Şi exemple de acest gen, găsim nenumărate pe paginile Bibliei; începând cu Vechiul şi continuând cu Noul Testament, înaintaşii lucrării Oastei – toţi şi-au lăsat amprenta pe Pământ deoarece minţile lor erau preocupate de Cer. Ţinteşte Cerul şi vei primi şi Pământul. Ţinteşte Pământul şi vei sfârşi cu braţele goale.
Eşti dezamăgit, dragă suflete, de lumea în care trăieşti? Ţi-ai legat prea mult inima de ceea ce oferă lumea şi, în final, speranţele tale au fost deşarte? Nu deznădăjdui!!! Ridică-ţi ochii către Cer! Priveşte la Cel care dă speranţa eternă şi îţi vei regăsi pacea şi liniştea după care tânjeşti.
Domnul Iisus Hristos stă cu braţele deschise, aşteptând să te cuprindă la pieptul Său.
Trebuie doar să faci un prim pas către El. Şi Tatăl Ceresc Îşi va revărsa către tine toate binecuvântările Lui.

„Sufletului care trăieşte în credinţă frumos, curat, credincios şi smerit, care umblă în dragoste mărturisind, rugându-se, lucrând şi făcând binele şi îşi sfârşeşte viaţa în acestea, alergând cu stăruinţă ca un erou, rodind ca un pom cu roade dulci în orice vreme, ca un ostaş viteaz apărând frumos postul încredinţat lui şi împlinindu-şi cu dăruire totală misiune pentru care a fost ales, lauda îi va fi mare pentru Hristos înaintea oamenilor, - iar lauda Lui pentru el va fi mare înaintea Tatălui Ceresc şi a îngerilor Lui (Luca 12:8).” (Fratele Traian Dorz - Alergarea stăruitoare)

„Binecuvântată să fie credinţa cea vie, pentru care nu mai sunt nici piedici, nici îngrădiri şi care nu este legată de oameni, obiceiuri şi locuri, ce zboară slobod spre ceruri.” (Fratele Ioan Marini - Boabe de grâu duhovnicesc)

Liana Maier

Articol publicat in revista "Viata Crestină" Nr. 29 - Mai (2008)

Lasă grijile în seama lui Dumnezeu

2008-05-19T06:52:00.000-07:00

În cartea sa „Călătorie împreuna cu sfinţii”, Tomas S. Kepler , a afirmat că secretul vietii acestor oameni a constat în faptul ca viata lor a fost centrata în Hristos. În timpul vietii lor, acestia nu s-au lasat influentati de lucrurile urgente si nici nu au fost prinsi de grijile zilei de mîine. Ei au lasat toate aceste lucruri în grija lui Dumnezeu umblînd în voia Lui, urmarind un singur scop: Împaratia lui Dumnezeu! Pentru a atinge acest scop au fost gata sa plateasca orice pret, sa depuna orice efort si sa lucreze zi si noapte . Motivatia care i-a determinat la acest efort al slujirii, a fost nadejdea ca atunci cînd vor ajunge la Domnul, se vor bucura de odihna pe care El le-a pregatit-o.
Daca în lucrurile pe care le împlinesti ai obosit si nu mai gasesti nici o motivatie de a mai face ceva, nu uita că mai mult decît odihna pe care o poţi găsi aici în Hristos, Dumnezeu ti-a pregatit o odihnă şi o rasplată vesnică.

ŢARA PROMISĂ

2008-05-18T13:38:00.000-07:00

Cetatea n-are trebuinţă nici de soare, nici de lună, ca s-o lumineze; căci o luminează slava lui Dumnezeu, şi făclia ei este Mielul. Neamurile vor umbla în lumina ei, şi împăraţii pământului îşi vor aduce slava şi cinstea lor în ea. Porţile ei nu se vor închide ziua, fiindcă în ea nu va mai fi noapte. Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună; ci numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului.

Apocalipsa 21,23;24;25;27

Ca orice Cuvânt al Domnului, mesajul Apocalipsei este extrem de important. Mai întâi, pentru că dezvălui lucruri de importanţă capitală pentru viaţa Bisericii şi a membrilor ei; apoi, pentru că lămureşte sensul desfăşurării istoriei umane.
CETATEA despre care vorbeşte aici Sf. Ioan în vedenia pe care a avut-o în exilaul din insula Parmos se refera la casa noastră cea adevărată, adică la cer, locul unde ne dorim cu toţi să ajungem... locul dupa care tanjim...! Acasa mea... cum o numea fratele Traian Dorz.
CERUL este casa dragostei, iar dacă Mântuitorul ne spune în Predica de pe Munte să ne iubim chiar şi vrăjmaşi ne putem da seama că putem ajunge acolo doar dacă dragostea acesta ne va însufleţi în alergarea noastră de zi cu zi.
Noi suntem călători într-o ţară necunoscută pe drumul spre ACASĂ iar de aici de jos, trebuie să ne pregătim pentru cer, cum? Tot Mântuitorul Iisus ne spune în predica Sa:
- să ne iubim duşmanii,
- iar apoi ni se face o invitaţi la milostenie.
Iar mai departe ne spune Evanghelia:
- să nu judecăm, pentru a nu fi şi noi judecaţi,
- în final… să ne zidim casa pe stâncă, pentru a avea o temelie puternică.
(Cititi integral Predica de pe Munte la Matei 5-7)

Lucruri acestea par simple de înşiruit unele după altele, dar atunci când suntem puşi zi de zi în fata stresului si a problemelor… parcă nu gândim înainte de a reacţiona…şi realizăm comportarea noastră, uneori, când e prea târziu.
Ce face CERUL atât de minunat?
În versetul 23 este scris: Cetatea n-are trebuinţă nici de soare, nici de lună, ca s-o lumineze; căci o luminează slava lui Dumnezeu, şi făclia ei este Mielul. Pentru a putea fi ACASĂ cu Împăratul noastru cand vom pleca în vesnicie e nevoie de o trecere de la teorie la practică. E nevoie să ne alipim inimile noastre de Mântuitorul nostru să să-i slujim Lui cu tot ce suntem noi! E nevoie ca păcatul nostru să se întâlnească cu Doctorul cel sufletesc... nu cu un alt păcat. Aşa cum boala este o legătură între doctor şi pacient, spunea părintele Iosif Trifa, păcatul este punctul de întâlnire între noi şi Mântuitorul nostru.
Nimic întinat (versetul 27)! Toţi suntem întinaţi pentru că nici unul dintre noi nu este fără de păcat! Dar Dumnezeu şi-a arătat dragostea lui faţă de noi pentru că a trimis pe Iisus Hristos Fiul Său să moară în locul nostru.
Unde ne putem curăţi de întinăciunea noastră decât în prezenţa Domnului… pentru că având părtăşie cu El se întăreşte legătura dintre noi, si astfel ne sfinţim vieţile noastre. Destinaţia drumului spre casă o găsim în Cuvântul Său… să nu lăsăm ca lumea în care trăim să ne schimbe destinaţia noastră, şi să ajungem acolo unde nu ne dorim.

Dar să ţinem cont de un lucru, dacă aici nu ne face plăcere să-i cântăm Domnului, să acultăm cuvântul Lui…însemnă că acolo sus ne vom plictisi, si iadul va însemna să fim acolo… fiindcă dacă aici nu-I cântăm Slăvă din toată inima Domnului…ce vom face o vesnicie în ceruri?
Să ne pregătim pentru cer…zi de zi!
Slăvit să fie Domnul!

FA-TI TIMP!

2007-10-29T00:48:00.000-07:00

In trecerea grabita prin lume catre veci fa-ti timp macar o clipa sa vezi pe unde treci!

Fa-ti timp sa vezi durerea si lacrima arzind, fa-ti timp sa poti cu mila sa le alini trecind,

Fa-ti timp pentru-adevaruri si adinciri in vis, fa-ti timp pentru cintare cu sufletul deschis,

Fa-ti timp sa vezi padurea, s-asculti ling-un izvor, fa-ti timp s-auzi ce-ti spune o floare, un cocor, Fa-ti timp s-astepti din urma cind mergi cu slabanogi, fa-ti timp, pe-un munte seara ,stind singur, sa te rogi

Fa-ti timp sa stai cu mama si tatal tau batrini, fa-ti timp de-o vorba buna si-o coaja pentru cini. Fa-ti timp sa stai aproape de cei iubiti voios, fa-ti timp sa fii si-al casei in slujba lui Hristos,

Fa-ti timp sa gusti frumsetea din tot ce e curat, fa-ti timp - caci esti de taine si lumi inconjurat, Fa-ti timp de rugaciune, de post si meditari, fa-ti timp de cercetare de frati si adunari,

Fa-ti timp si-aduna-ti zilnic din toate cite-un pic, fa-ti timp - caci viata trece si cind nu faci nimic! Fa-ti timp linga Cuvintul lui Dumnezeu sa stai, fa-ti timp ... caci toate-acestea au pentru tine-un grai Fa-ti timp s-asculti la toate, din toate sa inveti, fa-ti timp sa-i dai vietii si mortii tale pret,

Fa-ti timp ACUM, ca-n urma zadarnic ai sa plingi comoara risipita a vietii, n-o mai stringi.

Traian Dorz

Televizor in exces egal declin moral

2007-10-21T12:56:00.001-07:00

Iov declara: "Facusem un legamînt cu ochii mei, si nu mi-as fi oprit privirile asupra unei fecioare." ( 31:1). Daca ar fi trait in vremea noastra cu siguranta el ar fi adaugat pe deasupra si faptul... "nu-mi voi opri ochii in fata unui televizor!"

Urmarirea excesiva a televizorului este insotita de declinul valorilor morale si de pierderea simtului responsabilitatii personale, arata un nou studiu al Institutului pentru Cultura si Media (ICM) al Centrului de Cercetari Media. Raportul "Asaltul media asupra valorilor americane", publicat de ICM acum cateva zile, arata existenta unei corelatii clare intre cresterea numarului de ore pe care un om le petrece in fata televizorului si declinul moral.

Pe tema avortului, 44% dintre cei care privesc putin la televizor (adica o ora sau mai putin pe noapte - reprezentand 22,5% din populatie) cred ca avortul este ceva gresit, comparativ cu doar 27% dintre cei care se uita mult la televizor (adica patru ore sau mai mult pe noapte - reprezentand 25% din populatie). Similar 39% dintre cei ce se uita putin la TV cred ca sexul in afara casatoriei este gresit, doar 26% fiind de acord cu aceasta dintre cei ce se uita mult la TV. 64% din prima categorie se opun "casatoriilor" homosexuale, comparativ cu 57% din a doua categorie.

Avraam nu avea televizor... ce bine era de el! Avea timp destul sa stea de vorba cu ingeri Domnului... cand il vizitau.

Un Patriarh de cursa lunga

2007-09-13T10:33:00.000-07:00

Mitropolitul Moldovei si Bucovinei Daniel continua traditia nescrisa... si ceea ce imi spunea mie Ciprianus, el va urca de pe scaunul mitropolitan de la Iasi ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane.

Ramasi in turul II IPS Daniel si IPS Bartolomeu, credeam ca totul va iesi asa cum doream eu, numai ca nu a fost sa fie. Il preferam pe cel din urma, nu ca cel dintai nu ar fi foarte bun, dar am o doza de subiectivitate, plus faptul ca pe mine nu ma face sa zambesc cuvantul ecumenism... ceea ce pentru IPS Daniel e o prioritate! Scorul la voturi a fost de 95 la 66 de voturi, doar doua voturi lipsindu-i IPS Daniel pentru a cistiga batalia inca din primul tur de scrutin in Colegiul Electoral Bisericesc.

Parerea unora este ca argumentul oficial al votantilor IPS Daniel este acela ca a fost singurul dintre candidati capabil sa reformeze Biserica Ortodoxa Romana. Dar nu e intr-u totul adevarat sau cel putin eu nu sunt de acord... o fi in varsta IPS Bartolomeu, dar si el avea un mod extraordinar de a se exprima si este implicat in multe proiecte. Pe IPS Daniel multi au ajuns sa il respecte (poate unii si sa-l invidieze) observand ca el a reusit sa transforme moastele sfintei Paraschiva in principalul obiectiv de pelerinaj din tara. In plus, este considerat promotorul miscarii ecumeniste in Romania, lucru ce a dus insa la dispute in Sfintului Sinod (unde a intampinat o rezistenta puternica mai ales din partea IPS Bartolomeu cel cu care s-a luptat pana la urma pentru scaunul de Patriarh), acest lucru sa vazut si la cea de-a treia Adunare Ecumenica Europeana de la Sibiu, unde doar citiva membri ai Sinodului au onorat cu prezenta acest eveniment.

De ce am spus despre colaboratorul lui Dumnezeu - Un Patriarh de cursa lunga? Datorita varstei pe care o are, de doar 56 de ani, IPS Daniel, va fi cu siguranta, unul de cursa lunga. Daca va fi asa sau nu, om trai si om vedea!

GANEA, CU GHETELE-N CUI

2007-09-04T11:01:00.002-07:00

Cred ca va amintiti episodul Ganea, care se credea sefu pe teren... de parca era la noi in curtea scolii! Sunt curios ce va face baiatul asta in cele 22 de etape...

Revenit irascibil din Capitala, atitudine de înteles dupa parerea mea, suspendare 22 de etape!!! Ganea a refuzat dialogul cu presa, cerând chiar sa nu fie filmat sau fotografiat când sosea la stadion pentru antrenamentul Politehnicii. Dupa ce s-a echipat pentru antrenament, Ganea a aratat ca nu si-a pierdut simtul umorului, iesind în fata fotografilor cu ghetele de joc legate de sireturi de un umeras... haz de necaz, cum face romanul uneori.

Atacantul lui Poli Timisoara a raspuns laconic la toate intrebarile ziaristilor cu o singura propozitie: "Respect decizia Comisiei de Disciplina a FRF"
... doar ca numai el stie cate le-o fi spus in gand!

Intr-un sondaj realizat de Prosport - ziarul meu preferat, editia on-line, si avand urmatoarea formulare: "Ganea a fost suspendat 22 de etape si a fost amendat cu 14.000 de lei pentru agresarea tusierului Mudura. Cum considerati aceasta decizie?"
29% Prea drastica
35% Corecta
36% Prea usoara

Numar voturi: 10145

Parerea mea este ca s-a creat un precendent. Nimeni nu a mai avut tupeul sa faca asa ceva in campionatul nostru, ce a fost la Petrosani cu jucatori Rapidului e diferit... si nu am vazut asa ceva nici macar in Anglia... sa speram ca se vor lua masuri!
Sentinta comisie mi se pare ok,
dar unui amic de-al meu i se pare mica, e vorba de Victor...
sper sa va invite la expozitia sa foto curand!

Incurajare

2007-09-04T10:28:00.000-07:00

"Fără Hristos am fost ca un peşte pe uscat, cu El sunt
într-un ocean de dragoste."
(Sandhu Sundar Singh)

Te-ai simţit vreodată slab, incapabil de a te ridica la nivelul aşteptărilor părinţilor, fraţilor şi surorilor din adunare sau al profesorilor? Ai trăit stări în care parcă toţi şi toate stăteau împotriva ta şi simţeai gustul amar al eşecului, al respingerii, al nereuşitei?

Nu-i aşa că cel mai bun medicament pentru o astfel de stare este încurajarea? Este tot ce am avea nevoie! Ce bine ne simţim atunci când cineva are încredere în noi şi ne încurajează, chiar şi atunci când greşim în repetate rânduri şi nu reuşim să rezolvăm cu succes sarcinile primite! Ce bine e când un prieten e lângă noi mereu ... chiar dacă noi nu suntem perfecţi!
Pentru toţi care sunt dominaţi de acest sentiment al eşecului, al inferiorităţii, am un cuvânt de încurajare. Cel care niciodată nu-şi pierde încrederea în tine, nu renunţă la tine, ci are nevoie de tine aşa cum eşti, este Dumnezeu. El nu te priveşte nici critic, nici batjocoritor, ci plin de dragoste. Te apreciază pentru că eşti creaţia mâinilor Sale. Lui nu-i este ruşine cu tine, pentru că eşti foarte valoros în ochii Săi... chiar dacă în ochii unor oameni nu ai nici o valoare.
Poţi face cel mai important pas din viaţa ta! ... dacă te hotărăşti să părăseşti această stare de incapacitate, de autocompătimire şi de nemulţumire şi te dăruieşti Creatorului Tău, să faci un legâmânt cu El... Să stai la dispoziţia Sa pentru ca El să lucreze în viaţa ta, să-ţi schimbe direcţia vieţii, să-ţi schimbe priorităţile vieţii. Indiferent de problema pe care o ai, încredinţeaz-o Domnului, încrede-te în El. Dacă te simţi slab din punct de vedere intelectual, cere înţelepciune de la Dumnezeu şi o vei primi cu siguranţă (Iacov 1:5-6). Îndrăzneşte! Domnul doreşte să-ţi dea înţelepciune mai mult decât doreşti tu! Dar cere stăruitor şi fii încredinţat că El este credincios promisiunilor Sale.

Ai anumite slăbiciuni trupeşti, fizice, vino cu ele înaintea Domnului, nu te lăsa condus de ele. Cuvântul Domnului spus Sfântului Apostol Pavel: „…Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită…” (2 Corinteni 12:9), ia-l pentru tine şi fii încredinţat că nici o slăbiciune nu-L poate împiedica pe Dumnezeu să lucreze minunat în viaţa ta şi prin ea.
Fii convins că avându-L pe El, ai totul, chiar şi atunci când crezi că eşti sărac şi cu posibilităţi materiale limitate. Ai la dispoziţie toate bogăţiile universului, dar le vei primi doar când El ştie că ai nevoie de ele şi-ţi sunt de folos. Îmi amintesc de o predică în care spuneam, că există oamenii atât de săraci încât nu au numai bani... acei oamenii care sunt plini de ei însăşi, dar noi nu trebuie să fim aşa, suntem creştini, suntem ostaşi! Şi asta ne obligă să fim diferiţi!
Avem în Biblie numeroase exemple de oameni de care s-a folosit Dumnezeu şi aceasta nu pentru că ei au fost mai inteligenţi, mai bogaţi, mai puternici sau nu au avut slăbiciuni, ci ei s-au dedicat Lui, pentru ca El să-şi arate înţelepciunea, bogăţia şi puterea prin ei.
Haideţi să privim spre Ghedeon. El însuşi afirmă: „familia mea este cea mai săracă din Manase şi eu sunt cel mai mic din casa tatălui meu”. Ghedeon era conştient de starea sa umilă, se vedea nevrednic şi slab pentru o misiune aşa de mare. Şi totuşi a acceptat chemarea Domnului, s-a lăsat folosit de El şi biruinţa a fost mare.
Ghedeon a fost chemat de Dumnezeu să izbăvească poporul Israel de sub puterea madianiţilor.
Astăzi, Domnul Iisus te cheamă pe tine. Vrei să fii format de El ca ucenic pe drumul biruinţei? Nu te uita la slăbiciunile şi greşelile tale. Fiecare greşeală este un pas spre biruinţă. Drumul spre biruinţă este deseori un drum pavat cu imperfecţiuni. Omul puternic nu este cel care nu cade niciodată, ci cel care, atunci când cade, se ridică şi merge mai departe. Să nu crezi că, odată ce te-ai predat Domnului, nu vei mai greşi niciodată. Chiar şi greşelile şi slăbiciunile fac parte din planul Domnului pentru viaţa ta. Dar ele nu trebuie să te copleşească, ridică-te şi pleacă mai departe. Şi... să îţi fie frică doar de un singur lucru, de păcat! Căci prin păcat îl pierdem pe El. Iar dacă Domnul este cu noi, spunea părintele Iosif, noi nu avem de ce să ne temem!

Întăreşte chiar azi!

Articol publicat in revista "Viata Crestina" Nr. 27 Iulie-August